Unul dintre cei trei băieți gemeni ai mei a murit pe neașteptate la scurt timp după naștere

copil.

Tatăl adoptiv murise cu câțiva ani înainte.

Mama lui adoptivă fusese cea care, confruntată de Rareș cu documentele, îi spusese în cele din urmă:

— Cred că trebuie să afli singur adevărul.

Nu puteam șterge cei 18 ani ai lui și nici nu voiam.

Nu puteam apărea și spune:

„Eu sunt mama ta adevărată.”

Viața nu funcționează așa.

Eu eram mama lui biologică.

Dar altă femeie îi bandajase genunchii, îl dusese la școală și stătuse lângă el când avusese febră.

A trebuit să învăț să țin în mine ambele adevăruri.