Un tată cerea bani în fiecare lună. Fiul a aflat adevărul și nu a mai fost niciodată la fel

a simțit cum i se umezesc ochii.

Își cunoscuse tatăl o viață întreagă.

Dar abia acum îl înțelegea.

Nu era un om care cerea ajutor.

Era un om care, din puținul lui, ajuta pe alții.

— De mâine nu mai mergi singur, a spus Mihai.

— Cum adică?

— Mergem împreună.

Bătrânul a vrut să spună ceva, dar Mihai l-a oprit.

— Și nu cu două sacoșe.

A doua zi dimineață, la capătul satului, au oprit două mașini.

Una veche.

Și una nouă.

Din ele au coborât tată și fiu.

Portbagajele erau pline.

Făină.