ani de suferință, legat sub același copac, departe de orice mângâiere.
Casa și bunurile Sofiei au fost puse sub sechestru. Mai târziu, fondurile obținute urmau să fie direcționate către adăposturi de animale și organizații care sprijină victimele violenței.
Noul început al lui Max
Max nu a ajuns niciodată într-un adăpost.
În aceeași zi, după ce veterinarul i-a curățat rănile, l-a consultat și i-a dat tratamentul necesar, l-am urcat în mașina mea.
Astăzi, Max trăiește în curtea mea.
Nu mai poartă lanț. Nu mai doarme în frig. Nu mai tremură când