Un bărbat necunoscut mi-a plătit operația pe inimă. Când am ieșit din spital, m-a privit și mi-a spus că venise timpul să-i întorc favoarea…

din minte.

A doua zi am căutat una dintre femeile al cărei nume îl văzusem pe o cutie.

A acceptat să vorbească cu mine.

— Victor este un om extraordinar, mi-a spus. Mi-a salvat copilul.

— Și atunci… de ce nu mai țineți legătura?

Femeia a tăcut câteva clipe.

— Pentru că mi-era rușine. Simțeam că n-o să pot niciodată să-i întorc binele făcut. Și, fără să vreau, m-am îndepărtat.

Atunci am înțeles.

Nu eu eram prima.

Nici ultima.

Victor nu cumpăra prietenia oamenilor.

Încerca doar să umple golul rămas după moartea soției