cauți aici?
Am zâmbit.
— M-am gândit că, pentru prima dată după mulți ani, nimeni n-ar trebui să petreacă dimineața de Crăciun singur.
Ochii i s-au umplut de lacrimi.
În timp ce beam cafeaua, am observat că rafturile din birou erau goale.
— Unde sunt cutiile? am întrebat.
Victor a zâmbit liniștit.
— Le-am urcat în pod.
— De ce?
S-a uitat spre mine.
— Pentru că mi-am dat seama de ceva important. Nu am nevoie să păstrez amintiri despre oamenii care au plecat din viața mea… cât timp încă mai există oameni care aleg