Ultima dorință a soțului meu a fost să devină donator de organe.

să te vadă.

Ecranul deveni negru.

Sofia rămase nemișcată.

Apoi își puse capul pe umărul meu.

— Mamă?

— Da?

— Acum înțeleg de ce a făcut filmările.

— De ce?

— Pentru că știa că nu poate să ne lase timp.

Se uită spre ecranul negru.

— Așa că ne-a lăsat bucăți din el.

 

 


Cutia lui Maxim este încă în casa mea.

Plicurile sunt deschise.

Filmările au fost văzute.

Dar n-am aruncat nimic.

Și păstrez lângă ele scrisoarea primită după donarea organelor.

Pentru mine, cele două lucruri spun aceeași poveste.

Maxim știa că