și epuizat. După el au ridicat și cioara rănită, care bătea din aripa sănătoasă speriată.
În clipa aceea, cioara de pe margine a început să croncănească tare, atât de tare încât copiii s-au speriat. Dar nu părea un strigăt de frică. Mai degrabă unul de bucurie.
Bătrâna Valentina a adus apă. Altcineva a venit cu o pătură. Veterinarul din sat a fost chemat imediat. Câinele avea câteva răni, dar putea fi salvat. Și aripa ciorii se putea vindeca.
În zilele următoare, toată curtea vorbea