Timp de șapte ani, soțul meu îi trimitea surorii lui saci întregi cu cartofi, ceapă și legume din grădina pe care o munceam eu. Când i-am spus că nu mai pot, mi-a răspuns: „Doina se bazează pe noi.”

flori.

Marian a ridicat capul.

Am așteptat.

— Doina, las-o, a spus el.

Sora lui s-a întors spre el.

— Cum s-o las? Nu vezi ce face?

— Văd.

— Și ți se pare normal?

Marian s-a sprijinit în sapă.

— Începe să mi se pară.

Doina s-a uitat când la el, când la mine.

— V-ați pierdut mințile amândoi.

A plecat nervoasă.

Dar adevăratul scandal a venit la recoltă.

În septembrie, Marian m-a întrebat dacă îl ajut să scoată cartofii.

— Nu.

N-a protestat.

A lucrat două zile.

La sfârșit avea câțiva saci.

Mult mai puțini