Tăcerea din sală nu era una obișnuită.
Era genul de liniște care apare atunci când oamenii încep să înțeleagă că ceva nu este deloc așa cum părea la început.
Judecătoarea Sullivan a luat documentul din fața ei și l-a privit câteva secunde.
Apoi l-a împins încet peste masă, către tatăl meu.
— Domnule Popescu, vă rog să citiți primul rând.
Pentru prima dată de când începuse procesul, tatăl meu s-a oprit din vorbit.
A luat foaia cu o mișcare scurtă, nervoasă.
Probabil credea că este încă o formalitate. Încă o hârtie