își frământa mâinile. Avea un dosar subțire. Ea avea unul gros.
Judecătorul a intrat.
Când și-a ridicat privirea, Radu a simțit că i se taie respirația.
Era tatăl fetelor.
Judecătorul Mihai Dumitrescu.
Privirile li s-au întâlnit pentru o fracțiune de secundă. Nicio reacție. Doar o clipire lentă.
Procesul a început. Avocați. Argumente. Bani. Stabilitate. Program încărcat.
— Domnule Ionescu — a spus judecătorul — de ce credeți că meritați custodia?
Radu s-a ridicat. Vocea îi tremura.
— Pentru că sunt acolo. Pentru că o duc la școală. Pentru că îi citesc seara chiar dacă