Soțul ei a trăit cu două familii timp de zece ani, până când poștărița i-a scăpat adevărul din greșeală…

îi aparținea ei.

Fiecare seară era a ei.

Nu mai aștepta zgomotul unui motor la poartă.

Nu mai pregătea pachete pentru „deplasări”.

Nu mai număra zilele până la întoarcerea unui om care, de fapt, pleca dintr-o familie pentru a juca același rol în alta.

În primăvară, Ana cumpără un ghiveci nou.

În el plantă o mușcată.

Elena o observă într-o dimineață.

— Ca aceea de acasă?

Ana privi planta.

— Nu.

Apoi zâmbi.

— Asta este cea de acasă.

Sergiu, în schimb, descoperi ceva ce nu luase niciodată în calcul.

Marina nu-l primi