Soția mea urma să fie îngropată când sicriul s-a înclinat, iar chipul cumnatei mele s-a golit de culoare

Știam.

Apoi a scos din geanta de pânză un dosar legat cu o panglică galbenă și un dispozitiv mic, protejat într-o pungă transparentă.

— Mariana a venit la mine acum o săptămână, spuse ea. Mi-a zis că, dacă pățește ceva, să vă dau toate acestea numai dumneavoastră.

— De ce nu mi le-a dat mie?

Roza m-a privit lung.

— Pentru că se temea că cineva vă ascultă telefonul.

Larisa, sora mea, s-a apropiat cu fața albă.

— Ce se întâmplă aici?

Roza a deschis dosarul. Erau scrisori scrise de Mariana, copii ale unor