obiect din casă, deși nu reușea întotdeauna să-l monteze la loc.
Radu era sensibil și liniștit.
Iar Ștefan era mezinuțul care îi conducea pe toți.
Diminețile noastre începeau cu:
— Unde-mi sunt șosetele?
— Cine mi-a luat încărcătorul?
— Mamă, el mă enervează!
— Tată, spune-i să-mi dea mingea!
Andreea stătea uneori în mijlocul bucătăriei și își punea mâinile în șold.
— Șase bărbați. Șase! Eu sunt singură împotriva tuturor.
— Noi suntem cu tine, mamă!
— Până vă cere tata să scoateți gunoiul.
Atunci dispăreau toți.
Era o casă gălăgioasă, dar fericită.
Știam că