Soarta unui sat întreg a ajuns în mâinile unui singur BĂRBAT.

de frica morții nu înseamnă un om care ne aparține.

Ion se uită surprins la ea.

În noaptea precedentă, femeile se certaseră ore întregi.

Unele susțineau că satul nu-și mai putea permite să aștepte.

Altele spuneau că disperarea nu le dădea dreptul să transforme un fugar într-un prizonier.

În cele din urmă ajunseseră la o înțelegere.

Ion putea rămâne.

Avea să primească adăpost și hrană.

Dar nimeni nu avea dreptul să-i ceară să întemeieze o familie împotriva voinței sale.

— Atunci de ce mi-ați spus toate astea? întrebă el.

Evdochia oftă.