SOACRA ȘI CUMNATUL MEU S-AU MUTAT LA NOI CÂT TIMP EL ÎȘI CĂUTA DE MUNCĂ

observat o zgârietură mică în locul unde fusese prins lanțul.

Daniel era lângă mine.

— Ar trebui să-l schimbăm — spuse el.

— Frigiderul?

— Da. Zgârietura aia nu mai iese.

Am trecut degetul peste urmă.

— Nu.

— Nu?

Am zâmbit ușor.

— Funcționează perfect.

A rămas privind zgârietura.

Apoi înțelese.

Nu păstram frigiderul pentru că voiam să-mi amintesc de Lorena.

Nici de Tudor.

Îl păstram pentru că acea urmă mică îmi amintea de ziua în care cineva îmi spusese că trebuia să cer voie ca să mănânc din mâncarea cumpărată de mine, în propria mea