ce?
— Acum.
M-a prins de cot.
Mi-am tras brațul.
— Nu pune mâna pe mine.
Mariana a izbucnit:
— Dumnezeule, ce spectacol faci pentru o nenorocită de notă!
M-am întors spre ea.
— Nu este despre nota ta.
Andrei a înțeles înaintea ei.
Mi-a văzut expresia și a întrebat încet:
— Ce știi?
Nu i-am răspuns.
A insistat:
— Elena, ce știi?
— Destul cât să înțeleg de ce sunt oamenii ăștia aici.
Cei doi furnizori nu mai spuneau nimic.
Andrei m-a luat deoparte, câțiva pași de masă.
— Ai umblat în dosarele mele?
— Nu.
— Atunci de