Rezidenta soțului meu m-a dat afară din cantina spitalului, fără să știe că eu eram noul director general.

început, nimeni nu a ridicat mâna.

Apoi o infirmieră.

După ea, două asistente.

Un brancardier.

Încă un medic rezident.

În mai puțin de un minut, aproape jumătate dintre oamenii din cantină ridicaseră mâna.

Sofia a făcut un pas înapoi.

Radu și-a plecat privirea.

— Știai? l-am întrebat.

Nu mi-a răspuns.

Tăcerea lui a fost suficientă.

Am privit din nou lanțișorul de la gâtul Sofiei.

— Acum vreau să discutăm și despre acel colier.

Sofia l-a atins instinctiv.

Radu a închis ochii.

— Pot explica…

— Chiar te rog.

A urmat o tăcere lungă.

În