”PROPRIUL EI TATĂ A ABA NDONAT-O ÎN DEȘERT PENTRU CĂ S-A NĂSCUT FATĂ”

Muncea alături de tanti Maria, o ajuta prin gospodărie și învățase să călărească înainte să scrie bine.

Furtună era mereu lângă ea.

Până într-o zi.

Ana avea aproape șaptesprezece ani când satul a fost lovit de o secetă grea. Pământul crapase, fântânile scădeau, iar oamenii deveneau tot mai disperați.

Într-o după-amiază au apărut niște mașini negre.

Din ele au coborât bărbați în haine scumpe.

În fruntea lor era un om trecut de cincizeci de ani, cu privire rece și haine elegante.

Ana l-a privit și a simțit ceva ciudat.

Un