Patronul la care făceam curat de 12 ani mi-a pus în palmă un plic cu 8.000 de lei și mi-a spus: „Până luni vreau să-i cheltuiești pe toți. Nu mă interesează pe ce.”

să mă justific.

Aurel a întrebat:

„Cât a rămas?”

„O mie trei sute.”

„De ce?”

„Pentru că nu aveam pe ce să-i dau doar ca să scap de ei.”

„Ți-am spus să-i cheltuiești.”

„Știu.”

„Și nu m-ai ascultat.”

„Nu.”

Rodica a zâmbit.

Probabil credea că tocmai pierdusem ceva.

Și eu credeam la fel.

Am împins plicul spre Aurel.

„Ăștia au rămas. Dacă vreți, îi opriți.”

Bătrânul a luat plicul.

L-a pus lângă celelalte trei.

„Cristina?”

„Da?”

„Tu?”

A început să-i arate lucrurile.

Haine.

Cizme.

Geantă.

Își cumpărase lucruri pe care