Patronul la care făceam curat de 12 ani mi-a pus în palmă un plic cu 8.000 de lei și mi-a spus: „Până luni vreau să-i cheltuiești pe toți. Nu mă interesează pe ce.”

A doua zi, la șapte și jumătate, eram din nou în bucătăria lui cu mănușile de cauciuc în mâini.

Aurel a intrat și m-a văzut frecând aragazul.

„Ți-am lăsat ceva pe masă.”

„Ce?”

„Un număr de telefon.”

Era al unui dentist.

„Domnule Aurel…”

„Nu ți-l plătesc. Ai bani.”

Am râs.

După aproape un an în care mestecasem numai pe partea stângă, mi-am făcut programare.

Iar familia de dincolo de pod?

Aurel a vrut s-o cunoască.

Nu s-a dus acolo ca un salvator cu bani în buzunar. A întrebat-o pe Daniela