răspuns.
„De Viorica?”
„Nu știm ce vă spune când e singură cu dumneavoastră.”
Aurel a râs.
„De obicei îmi spune să nu-mi las șosetele în sufragerie.”
Cristina n-a râs.
După ce a plecat, i-am spus că vreau să renunț.
„De ce?”
„Nu vreau să creadă nimeni că stau aici pentru bani.”
„Tu ce crezi?”
„Că vin să muncesc.”
„Atunci mâine vii la aceeași oră.”
Și am venit.
Câteva luni mai târziu, Aurel m-a rugat să merg cu el în oraș.
Am crezut că are nevoie la medic.
Am ajuns la