Părinții mei au refuzat timp de treizeci și unu de ani să înlocuiască aceeași saltea veche și pătată

o soră mai mare.

Ea a descoperit că avea un frate care făcea aceleași glume proaste ca ea și care, aparent, moștenise aceeași încăpățânare.

Mama a descoperit ceva și mai important:

că nu trebuia să ceară înapoi trecutul pentru a putea avea un loc în prezent.

 

În primăvara următoare ne-am întors cu toții la casa de la țară.

Inclusiv Andreea.

Noua saltea era deja acolo.

Cea veche dispăruse.

Mama stătea în ușa dormitorului și o privea.

— Ciudat — spuse ea.

— Ce?

— Treizeci și unu de ani am crezut că dacă