Muncitorul și-a ascuns repede pâinea cu pateu când și-a văzut patronul venind spre el. Era convins că va fi certat. Dar când omul de afaceri s-a oprit în fața lui și a văzut ce mânca, a făcut ceva ce i-a lăsat pe ceilalți muncitori fără cuvinte…

privit surprins.

— Chiar mănânci aici cu angajații?

— Da.

— Nu crezi că pierzi din autoritate dacă devii prea apropiat de ei?

Daniel și-a lăsat lingura jos.

S-a uitat spre oamenii care râdeau la masă, apoi spre Marcel.

— Autoritatea pe care o pierzi pentru că te așezi lângă oameni n-a fost respect niciodată. A fost doar frică.

Marcel a auzit cuvintele.

Și nu le-a uitat.

La fel cum nu a uitat niciodată ziua în care încercase să-și ascundă prânzul de rușine.

Nu pentru că Daniel îi plătise zilele în care stătuse cu