Milionarul s-a prefăcut că pleacă într-o călătorie ca s-o prindă

la țară.

 

Maria îi mișca picioarele ușor, cântând încet un cântec românesc vechi, din copilărie. Pe masă erau linguri de lemn, oale, capace. Improvisase o mică orchestră.

 

 

Și Andrei… râdea.

 

Râdea cu gura larg deschisă, cu ochii strălucind, cu obrajii roșii. Își mișca picioarele. Stângaci. Neîndemânatic. Dar le mișca.

 

Dan a simțit cum genunchii i se înmoaie.

— Ce faci?! a izbucnit el, mai tare decât voia.

 

Maria s-a întors speriată. A albit la față.

 

— Domnule Dan… eu… vă rog să mă iertați…