costum gri închis, cu o bluză crem și cercei mici de perle. Nu avea diamante, nu avea zâmbet, nu avea nevoie să fie prezentată. Părul ei blond-închis era prins la ceafă, iar pe mâneca stângă se vedea un fir albastru desprins. Un detaliu banal, dar pe care îl recunoșteam din sutele de dimineți în care plecasem fără să o privesc.
Primul care s-a apropiat de ea a fost Russo.
— Clara, avem o problemă, a spus el.
Ea nu s-a uitat la mine.
— Cine a primit varianta revizuită a acordului?
Russo