bunica.
— Este familia mea.
— Elena nu ți-a cerut nimic.
— Tocmai asta este problema. Dacă află că i-ai lăsat ei drepturile asupra clădirii și ale terenului, va începe să pună întrebări.
Am ridicat privirea.
— Ce clădire?
Bunica mi-a întins o mapă subțire, legată cu o panglică vișinie. Înăuntru se aflau actul de proprietate al centrului comercial pe care îl moștenise bunicul și o copie a testamentului autentificat cu șapte ani în urmă.
Totul era lăsat mie.
Nu pentru că eram favorită, ci pentru că bunicul construise acel loc împreună cu ea,