că s-ar putea să nu-l cunosc niciodată.
— Nu ecografia trebuia să te convingă că este copilul lui Jake. Fiul tău trebuia să fie suficient.
— Știu.
— Și eu trebuia să fiu măcar cunoscută înainte să fiu condamnată.
A dat din cap.
— Știu.
Am stat aproape o oră.
Nu ne-am îmbrățișat.
Nu am iertat-o pe loc.
Viața nu funcționează așa.
Dar înainte să plec, mi-a spus:
— Cumpărăturile sunt încă la magazin?
— Managerul le-a pus deoparte.
— Le poți lua. Dacă vrei.
Am clătinat din cap.
— Nu încă.
A părut rănită.
— Înțeleg.
— Dacă vrei