Îmi aminteam.
Îi spusesem asta într-o seară de vară.
Nu crezusem că bunicul ținuse minte.
— Dar ce se întâmplă mâine? am întrebat.
Din nou, liniște.
Mama se așeză lângă mine.
— Bunicul merge mâine la spital.
— Pentru cât timp?
Nu-mi răspunse imediat.
Bunicul o făcu.
— Nu știm.
Asta era partea de care mama se temea.
Starea lui se agravase, iar a doua zi urma să fie internat pentru evaluare și îngrijire.
Nimeni nu putea promite când avea să se întoarcă acasă.
Sau în ce stare.
Mama încercase să mă