Am simțit cum cutia cu mâncare îmi alunecă printre degete.
— Ce trebuia să-mi spună?
Arnold a privit în jur, apoi m-a condus într-un cabinet gol. A închis ușa și mi-a tras un scaun.
— Stai jos, te rog.
— Nu vreau să stau jos. Spune-mi unde este soțul meu.
Arnold își strânse buzele.
— Bogdan este aici. Dar nu lucrează.
Mi s-a făcut frig.
Primul meu gând a fost un accident.
— Ce s-a întâmplat?
— Are cancer.
Am râs.
Nu pentru că era amuzant.
A fost acel sunet absurd pe care îl scoate corpul