Lasă vasele și adu-i mamei mele încă o porție de mâncare

Andrei a încercat să-și recapete siguranța.

— Ajunge cu teatrul. N-o să mă sperii cu un telefon.

Valeria mă privea nedumerită. Era limpede că nu știa despre ce vorbeam.

Cu ani în urmă, înainte de nuntă, când cei doi își căutau o locuință, Andrei nu obținuse creditul de care avea nevoie. Atunci eu cumpărasem casa din economiile mele, pentru ca ei să înceapă o viață fără datorii. La sfatul avocatului, proprietatea rămăsese pe numele unei firme administrate de mine, iar contractul le oferea doar dreptul de folosință. Îi spusesem Valeriei că