de ani.
Șaizeci de ani în care am crezut că ne-am pierdut copilul.
Șaizeci de ani în care ea trăise fără să știe cine este.
— Mama adoptivă a aflat adevărul abia înainte să moară, a spus Sofia încet. A găsit documente ascunse de părinții ei.
— Și de aceea ai început să cauți?
— Da.
Am privit-o.
Pentru prima dată cu adevărat.
Avea ochii Mariei.
Nu identici.
Dar suficient de apropiați încât să mă doară.
— Ai copii?
Ea a zâmbit printre lacrimi.
— Două fete.
Am râs fără să vreau.
Maria ar fi