am înțeles de ce GPS-ul numea locul acesta „Acasă”.
Dar încă nu înțelegeam de ce.
— De ce ne-a ținut separate?
Ileana s-a uitat spre un tablou de pe perete.
O pictură cu o casă de țară.
Mi-am apropiat fața.
În colț era o semnătură.
A mea.
— De unde ai asta?
— Mi-ai dăruit-o acum mai bine de treizeci de ani.
Uitase complet de ea.
În tinerețe pictam.
Pictam ore întregi.
Până când viața, casa și căsnicia ocupaseră tot spațiul.
— Tu aveai talent, Elena. Și eu ți-am spus asta.
Mi-am amintit.
Ileana