Veneau oameni la ușă. Sunau noaptea. Odată chiar îl amenințaseră în fața blocului.
Și atunci mi-am amintit.
În seara dinaintea accidentului, îl văzusem pe tata plângând în balcon. Nu-l mai văzusem niciodată așa.
Crezusem că era doar obosit.
M-am dus direct la poliție cu actele.
La început nu voiau să mă bage în seamă. Dar când au văzut fotografia și datele de pe documente, lucrurile s-au schimbat.
După două săptămâni, m-au chemat iar.
Un comisar mai în vârstă m-a privit lung.
— Credem că părinții tăi încercau să fugă.
Mi s-a