În timp ce mă schimbam, fiul meu de cinci ani s-a apropiat de mine și mi-a șoptit:

tati nu mai dormea acasă, i-am spus doar:

— Mama și tata au probleme de adulți. Nu sunt din cauza ta și nu trebuie să le repari tu.

Apoi l-am dus la un psiholog pentru copii.

Nu pentru că era „ceva în neregulă” cu el.

Ci pentru că un adult îi pusese pe umeri un secret pe care niciun copil de cinci ani nu trebuia să-l poarte.

Într-o seară, după câteva săptămâni, Artur m-a întrebat:

— Tati ne-a părăsit pentru că ți-am spus?

Mi s-a rupt inima.

L-am luat în brațe.

— Nu,