trebui să-mi spui?
Margareta mă privi cu ochii umezi.
— În fiecare an.
Răspunsul ei m-a dezarmat.
— I-am spus de zeci de ori lui Mihai să-ți spună. Mai ales după ce mama ta a murit.
— Și?
— Spunea mereu că a trecut prea mult timp. Că acum adevărul te-ar face să te întrebi ce altceva a ascuns.
Am râs amar.
Exact asta făceam.
— Mai este ceva, spuse Margareta.
A mers într-o cameră și s-a întors cu un plic.
Pe el era scrisul lui Mihai.
„Pentru Elena — dacă eu nu reușesc să-i