umplut borcanul cu apă și a desfăcut puțin panglica albă ca să lase tulpinile mai libere.
Crăițele și margaretele s-au răsfirat imediat.
– Așa. Acum arată cum trebuie.
A pus borcanul pe colțul catedrei, lângă fereastră.
Andrei îl vedea perfect din bancă.
Dalia cea mare era chiar în față.
Aceea pe care mama o găsise lângă gard.
În pauză, copiii s-au strâns din nou în jurul catedrei.
Nu pentru trandafiri.
O fetiță a arătat spre florile lui.
– Astea mov cum se cheamă?
Andrei știa.
– Cârciumărese.
– Ce nume ciudat.
&