să mi le lași mie.
– De ce?
Mama a desprins ultimul cârlig de rufe din gură și a zâmbit.
– Că nu toate florile din grădina asta sunt pentru doamna.
Andrei a râs.
În seara aceea, cele două dalii au rămas în curte.
Iar a doua zi dimineață, pe catedra clasei, florile puțin strâmbe ale mamei lui erau încă acolo.