Din patul de spital, soțul meu m-a convins să-mi vând casa: „Altfel nu scapi.” Când banii au intrat, a dispărut și mi-a lăsat actele de divorț. N-am plâns. I-am trimis doar 5 cuvinte. Câteva secunde mai târziu m-a sunat urlând…

dacă eu mor.

N-a răspuns.

— Ai venit lângă patul meu și mi-ai spus că trebuie să-mi vând casa ca să trăiesc, am continuat. Iar la trei zile după ce am semnat mi-ai lăsat divorțul pe noptieră.

— Liliana, putem discuta.

Am râs.

Cu câteva minute înainte îmi lăsase un bilețel pe care scria că „nu e nimic personal”.

Acum voia să discutăm.

— Despre ce? Despre căsnicia noastră sau despre bani?

— Nu înțelegi situația.

— Atunci explică-mi.

Tăcere.

— Andrei?

A închis.

În aceeași după-amiază a venit avocatul meu la spital.

I-am arătat actele