uitat la mine.
— Tată, de ce ai rămas aici? Îți pot cumpăra orice casă vrei.
Am zâmbit.
— Tocmai de aceea.
— Nu înțeleg.
— Pentru că acum stau aici fiindcă aleg eu, nu fiindcă cineva mi-a furat posibilitatea de a pleca.
S-a așezat în fața mea.
Pentru câteva minute n-am vorbit despre Mariana, procese sau bani.
Am mâncat.
La final, Emil a scos telefonul.
— Am o întrebare.
— Spune.
— Ce facem cu cei opt mii de dolari de luna viitoare?
Am împins spre el o hârtie.
Înființasem un fond care ajuta vârstnici rămași