Clanul a oprit un autocar cu pelerini

omoară.

Gheorghe a rămas tăcut o clipă.

Apoi a spus ceva ce nimeni nu se aștepta.

— Atunci veniți cu noi.

Toți au rămas fără cuvinte.

— Ce?

— Mergeți cu noi la mănăstire. Intrați pe poartă ca oameni, nu ca animale.

Pelerinii îi priveau uluiți.

Dar nimeni nu protesta.

După aproape un minut de tăcere, liderul a lăsat arma jos pe podea.

Apoi ceilalți au făcut la fel.

În dimineața aceea, autocarul și-a continuat drumul.

Dar acum, printre pelerini, stăteau și cei patru băieți care veniseră să-i jefuiască.

La răsărit, când clopotele