iar piciorul i s-a eliberat. Mașina s-a înclinat brusc.
— Acum! am strigat.
Am ieșit prin portbagaj cu câteva secunde înainte ca vehiculul să dispară complet sub apă. L-am împins spre mal, dar greutatea lui mă trăgea înapoi. Când am ajuns la pietre, el și-a pierdut cunoștința.
Am început să-i verific respirația.
În clipa aceea, trei mașini negre au oprit deasupra râului. Bărbați în haine întunecate au coborât în fugă. Unul s-a apropiat de mine și a îngenuncheat lângă rănit.
Apoi a văzut fața lui.
A devenit alb la față.
— Doamne…