Am salvat un necunoscut din râul înghețat, dar când a deschis ochii, omul de lângă el a început să tremure

mele. Pentru o clipă, am rămas nemișcată, cu pătura alunecându-mi de pe umeri.

— Ajutor! Este cineva acolo? am strigat.

Farurile s-au stins sub apă. În locul lor a rămas doar râul, negru și agitat, cu bucăți de plastic plutind la suprafață.

Atunci am văzut o palmă lovind geamul.

O dată.

De două ori.

A treia lovitură a fost atât de slabă, încât aproape am crezut că mi-am imaginat-o.

Mi-am scos încălțările și am sărit.

Apa rece mi-a tăiat respirația. Hainele s-au lipit de trup, iar brațele au început să-mi tremure