aproape abandonată.
A acceptat.
În doar câteva luni a reorganizat întreaga activitate.
Ajutoarele ajungeau mai repede la oamenii care aveau nevoie de ele, iar cheltuielile inutile dispăruseră.
Într-o seară, i-am spus:
— Știi… când te-am văzut prima dată lângă tomberon, am crezut că eu îți schimb viața.
Ea zâmbi.
— Și nu a fost așa?
Am clătinat încet din cap.
— Ba da. Dar și tu ai schimbat-o pe a mea.
Casa aceea uriașă nu mi se mai părea goală.
Nu pentru că începusem o poveste de dragoste.
Ci pentru că, după mulți