o neînțelegere! strigă ea.
M-am uitat direct la soacra mea.
— Atunci explică-mi cum a ajuns buletinul meu la tine.
— L-ai uitat la mine.
— N-am mai fost în casa ta de trei săptămâni.
A tăcut.
— Și aseară te-ai oprit lângă geanta mea când te-ai dus după apă.
Fața i s-a schimbat.
Atunci telefonul ei începu să sune.
Pe ecran apăru un nume.
Rareș.
Soțul meu.
Galina respinse apelul.
Telefonul sună din nou.
Directorul băncii o privi atent.
— Cred că ar fi mai bine să așteptăm poliția.
Când a auzit cuvântul „poliția”,