Am ieșit din închisoare la 43 de ani, cu numele distrus și fără nimeni, și mi-am cumpărat cea mai ieftină casă dintr-un sat de munte. În mijlocul curții era o cușcă uriașă de câine, iar un bărbat mi-a oferit de două ori prețul casei înainte să se uite exact spre ea. A doua zi am luat barosul și am aflat de ce.

tatălui dumneavoastră.

Liniște.

— Tata a murit.

— Știu.

— Atunci de ce mă sunați?

M-am uitat la caietul roșu de pe masă.

— Pentru că am găsit ceva ce cred că a vrut să ajungă la dumneavoastră.

N-a venit imediat.

Au mai trecut câteva zile.

Într-o dimineață, o mașină mică a oprit la poartă.

A coborât o femeie slabă, cu părul cărunt prins la ceafă.

A rămas în drum și s-a uitat la casă.

— Mariana?

A dat din cap.

N-am îmbrățișat-o.

Nu ne cunoșteam.

Am dus-o în tindă.

I-am pus caietul în față.