sau nu se oprește lângă un magazin.
În zilele următoare am sunat zilnic la bancă. În a patra zi, banii Ninei au reapărut în cont. Cardul nou era pregătit. Ea a învățat să verifice soldul la bancomat și mi-a trimis, printr-un vecin, un mesaj scris pe o bucată de hârtie: „Am bani. Am pâine. Îți mulțumesc.”
Credeam că totul se terminase.
Duminică dimineața, în timp ce făceam clătite, telefonul meu a sunat. Era Nina.
Vocea ei nu mai semăna cu cea a femeii care mâncase prima felie de pâine în