Mihai avusese probleme financiare. Știam. Îi împrumutasem bani de multe ori. Dar niciodată nu mi-am imaginat că lucrurile erau atât de grave.
Andreea s-a apropiat de mine.
— Îmi amintesc ceva, bunicule… chiar înainte să derapăm, mama a țipat: „Mihai, oprește mașina!”
M-am prăbușit pe scaun.
Douăzeci de ani mă învinovățisem că i-am lăsat să plece.
Douăzeci de ani crezusem că dacă insistam mai mult, poate erau încă în viață.
Dar adevărul era mai greu decât orice vină.
Fiul meu era distrus pe dinăuntru. Îngropat în datorii, rușine și disperare. Și