Am ajuns mult prea devreme la autogară și am intrat într-o florărie ca să-mi omor timpul

a fost tata.

Gabriela îi întinse o cutie.

Înăuntru erau fotografii cu Mihai din copilărie.

Diplome.

Scrisori.

Și un ceas vechi pe care îl purtase în adolescență.

— Atunci începem cu asta.

Cu Iulian lucrurile au fost mai grele.

Gabriela înțelegea de ce încercase să verifice identitatea Anei înainte să-i spună.

Nu putea accepta însă lunile de minciuni.

Apelurile ascunse.

Plecările.

Banii luați din plic fără să-i spună.

— Puteai să-mi spui că ai nevoie de bani.

— Știu.

— Puteai să-mi spui că există ceva despre Mihai pe care trebuie să-l verifici.

— Știu.