sigură?
— Da.
Am scris: „Copiii vor afla adevărul când vor fi destul de mari să-l înțeleagă. Până atunci, liniștea lor este mai importantă decât regretul tău.”
Am șters numărul și am pus telefonul deoparte.
Nu am simțit triumf.
Doar aer.
Seara, Matei mi-a adus un desen. Erau patru oameni sub o casă galbenă: el, Ilinca, eu și Evgheni. În colț desenase o brățară cu două mărgele uriașe.
— Asta e casa noastră, mi-a spus.
— Da.
— Și aici nu intră oamenii răi.
M-am așezat lângă el și l-am îmbrățișat.
Pe măsuță, brățara