grijă să nu aflu!
Un polițist a pornit înregistrarea de pe telefonul lui Doru. Vocea Irinei s-a răspândit pe hol, limpede, rece, imposibil de confundat.
„Hanna trebuie să creadă că Evgheni știe și că a refuzat copilul.”
Irina a auzit propriile cuvinte din difuzor.
Fața ei s-a schimbat.
Nu mai putea controla sunetul, nu-l mai putea transforma în altceva. Asculta aceeași voce care îi aparținea, aceeași cruzime pe care o negase, repetată de pereții spitalului.
— Opriți asta! a șoptit ea.
— Nu putem opri adevărul, a spus Doru.
Irina a făcut